Când aveți o durere de piept care nu dispare în câteva minute și durează peste 15-20 minute neîntrerupt, ba chiar se accentuează în intensitate ori se asociază cu bătăi cardiace rapide, transpirații, senzație de lipsă de aer, cea mai bună conduită este de a merge urgent (preferabil chemând ambulanța, dar vă puteți deplasa și singuri) la cea mai apropiată cameră de gardă a unui spital cu serviciu de cardiologie deoarece numai acolo se pot efectua evaluări care să confirme sau să infirme prezența unei urgente medicale.
Termenul de cameră de gardă este vechi și nepotrivit; mai potrivit este departament de urgențe deoarece aceste unități au infrastructură complexă și specializată pe diagnosticul și conduita urgențelor de toate felurile.
În multe cazuri, durerea de piept este expresia unei urgențe medicale precum un sindrom coronarian acut (grupă din care face parte infarctul miocardic), embolie pulmonară (obstruarea de către un cheag de sânge a unei ramuri a arterelor pulmonare), pneumotorax (intrarea unei cantități de aer în spațiul dintre plămân și cutia toracică) ori disecția de aortă (clivarea peretelui aortei, vasul de sânge care conduce sângele de la inimă către tot organismul).
Doar la camera de gardă, aplicând protocoalele de diagnostic specifice (teste de sânge efectuate în regim de urgență precum troponinele cardiace, D-Dimerii dar și alte multe teste biochimice, electrocardiograme efectuate repetat, ecografie cardiacă focus, tomografii computerizate, monitorizarea funcțiilor vitale în timp real ori consulturi cu medici de diferite specialități) se poate confirma ori infirma o urgență medicală ca cele de mai sus.
La nicio clinică medicală ori cabinet medical, oricât de performante ar fi, dacă nu dispun de departament de urgențe (cameră de gardă) nu vor putea confirma sau infirma urgențele medicale.
Evitând mersul la camera de gardă în timpul durerii ori cât mai devreme după terminarea acesteia, de teama aglomerației de acolo (justificată de numărul mare de pacienți în raport cu numărul redus al serviciilor de gardă, mai ales în orașele mari), de timpul lung de așteptare ori de teama unei internări în spital, vă reduceți enorm de mult șansele ca o urgență medicală să fie la timp diagnosticată și tratată corespunzător.
Să ne imaginăm că o durere de piept care nu îngrijorează foarte mult pe pacient este manifestarea unui sindrom coronarian acut (poate chiar un infarct miocardic acut). Ea se calmează spontan, pacientul e bucuros că s-a rezolvat și nu face nimic să găsească o explicație pentru ea ori, în cel mai bun caz, se programează pentru un consult cardiologic la un cabinet sau clinică peste câteva zile (în cel mai bun caz, de regulă săptămâni). Atunci când va fi văzut de cardiolog, chiar dacă se va stabili rapid că a fost un infarct de miocard, evenimentul se va fi trecut demult și pacientul nu a putut beneficia la momentul potrivit de o terapie de revascularizare ori de prevenire a recurenței unui nou infarct miocardic (riscul de repetare fiind foarte mare în primele zile/săptămâni după un infarct).
În plus, este mult mai greu să stabilim cauza unei dureri de piept atunci când pacientul se prezintă la medic la mai multe zile (chiar săptămâni) de la momentul durerii în cauză decât o face camera de gardă la momentul durerii ori imediat după aceasta. Vor fi necesare investigații complexe, multe, costisitoare pentru a stabili cauza și semnificația unei dureri de piept survenită cu zile sau săptămâni în urmă.
Prin urmare, nu vă feriți să mergeți la camera de gardă când aveți o durere de piept care nu trece de la sine în câteva secunde ori minute, mai ales dacă se însoțește de simptome ca cele mai sus enumerate ori dacă se repetă. Un medic va face rapid o evaluare a situației dvs (triaj) apoi vor fi aplicate protocoale de diagnostic și, în cele din urmă, se va stabili dacă este o urgență, caz în care vi se va propune să fiți internat în spital, ori nu, caz în care veți pleca acasă și veți putea planifica o întâlnire cu medicul dvs. cardiolog, relaxat, făra grabă, pentru a discuta despre ceea ce s-a întâmplat.